World Vision: Lansam campania Avem nevoie de tineri agricultori!

  • Romania poate hrani 80 de milioane de oameni dar importa 2/3 din alimente!
  • Raportul BNR asupra inflatiei, publicat in decembrie 2017, arata ca deficitul comercial cu produse agro-alimentare a crescut cu 79,4% in 2017 fata de 2016.
  • Romania este plasata pe pozitia 2 intr-un top mondial al migratiei (dupa Siria) realizat de ONU.
  • Romaniei i-a fost amputata aproape jumatate din populatia activa si aproape 18% din tinerii nostri nu au serviciu si nu invata. Dintre cei activi, unul din 2 tineri declara ca vrea sa plece in strainatate, iar unul din cinci deja a plecat.

Harta agriculturii in anul 2018 seamana izbitor cu cea de acum 100 de ani, cand agricultura se impartea intre marile mosii pe de o parte, si pe de alta parte milioanele de tarani care trudeau un petic de pamant. In ciuda avantului luat de tehnologie, in ciuda maturizarii economice si a evolutiei evidente din atatea si atatea domenii, agricultura romaneasca a stagnat, avand aceiasi indicatori ai unei agriculturi bipolare: si acum avem cateva ferme de mii de hectare si mii de animale, iar la polul opus gasim un milion de ferme sub 10 ha.

  • Realitatea este ca 75% din fermele din Romania au 1-2 hectare si o productie medie anuala sub 2000 euro.

Agriculturii romanesti ii lipseste ferma medie – coloana vertebrala a agriculturii Europei – si implicit clasa de mijloc care sa genereze si sa sustina economia si dezvoltarea locala, pentru ca acesti oameni prefera sa plece din Romania in speranta ca vor avea un trai mai bun facand acelasi lucru, dar in alta parte. Mediul rural autohton este imbatranit – populatia peste 65 de ani a crescut cu aproximativ 6% in doar 3 ani, cu copii lasati in grija bunicilor; avem comune cu un copil sub 6 ani, catune parasite  iar 9 romani pleaca din tara in fiecare ora.

  • In plus, avem si o problema reala, de perceptie. De zeci de ani, agricultura a fost asociata cu productia alimentelor de baza, la fel cum, prin extensie, a fi agricultor a insemnat sa dai cu sapa. Chiar cuvantului taran – ca exponent al celor ce muncesc in acest domeniu – i s-a asociat un sens peiorativ, fiind folosit cu precadere ca o insulta.

Si totusi, avem un extraordinar potential agricol. Spre exemplu, avem 14% din totalul merilor verzi in UE, dar doar 3% din productie; avem 9% din totalul suprafetelor UE cultivate cu tomate si 2% din productie; doar 1/4 din laptele produs se proceseaza, fata de cei 90% care reprezinta media europeana; avem un randament la productia agricola de grau cu 37% mai mic decat media europeana si cu 49% mai mic la porumb, in timp ce tendintele consumatorilor privind alimentatia sunt mai favorabile ca oricand: apetenta pentru alimente proaspete, produse local, pentru produse naturale sau bio este in continua crestere. Cererea de modalitati inedite si bazate pe cultura locala de petrecere a timpului liber incluzand aici agroturismul, traseele prin paduri, masa la stana, etc. este si ea in crestere.

Totodata, exista o cerere masiva de specialisti pregatiti pentru care, contrar perceptiei generale, si salariile sunt pe masura: un tractorist poate castiga 1.500-2.000 euro / luna, un medic veterinar specializat in animale mari poate castiga 3.000 euro / luna, iar un sef de ferma 3.500 euro / luna.

Peisajul rural mai aproape de normalitate – sate locuite, diversitatea plantelor (paduri, campuri de floarea soarelui, grau, livezi, fanete cu flori de camp) – este o prioritate a PAC care finanteaza cresterea calitatii vietii la sat (investitii in infrastructura), dar si investitii agricole sau non-agricole pentru a avea sate locuite si o economie rurala. Prin urmare, exista miliarde de euro puse la dispozitia Romaniei pentru finantarea de afaceri agricole si rurale, exista chiar prime de 70.000 euro pentru instalarea tinerilor fermieri si linii speciale de finantare pentru dezvoltarea ulterioara a afacerii agricole.

Ba chiar mai mult. Pe masura ce procesul de dezvoltare economica s-a accelerat, multe alte profesii din domenii conexe cu agricultura au devenit recunoscute ca facand parte din domeniul agriculturii. Astfel, profesia de agricultor, include, in prezent, pe langa clasicele meserii de silvicultor, ingrijitor de animale, agronom si alte meserii nu doar atractive, dar si banoase, precum: tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentara, tehnician protectia plantelor, tehnician agricultura ecologica si chiar inginer genetician, specialist gastronomie sau enolog. In mod natural activitatile de productie, prelucrare, comercializare si distributie a produselor agricole si zootehnice au devenit acceptate ca parte a agriculturii moderne, bazata pe tehnologii de ultima generatie.

“Pe scurt, aceasta este realitatea – cu bune si cu rele – de la care noi, World Vision, am plecat la drum intr-o campanie menita sa sprijine crearea unei noi generatii de agricultori, sa profesionalizeze meseria de agricultor in contextul in care 97% din fermieri nu au instruire in domeniu.”, a declarat Crenguta Victoria Barbosu – Senior Program Manager in departamentul de Agricultura si Dezvoltare Economica din cadrul World Vision.

“Campania intitulata <<Sa fii agricultor e mai tare decat crezi!>> este o campanie de schimbare de mentalitati privind agricultura, care vorbeste pe limba tinerilor. Este o campanie care se adreseaza tinerilor pasionati de agricultura care pot alege educatia agricola in cunostinta de cauza sau celor care au inceput deja pe acest drum in contextul vietii lor zilnice. Totodata, campania se adreseaza si publicului larg care are nevoie sa inteleaga ca agricultor NU inseamna ca faci munca manuala necalificata la camp, ca agricultura NU inseamna sapa si lopata, ca agricultura NU este saracie si nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este IN NICIUN CAZ o meserie inferioara, ba chiar este cea mai importanta meserie din lume – asa cum se arata in studiul realizat de World Vision in octombrie 2017 pe 4 segmente de audienta specifice: elevi de scoala generala, parintii lor, profesori de scoala generala si elevi de liceu agricol. Romania si noi toti AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI!”, completeaza Crenguta Barbosu.

Inca din anul 2014 World Vision a identificat educatia agricola ca fiind un element cheie in bunastarea rurala, iar din anul 2015 World Vision lucreaza impreuna cu alte 4 organizatii non-guvernamentale si in parteneriat cu fundatia Romano-Americana pentru a sprijini 12 licee agricole sa poata oferi programe educationale relevante pentru economia locala, axate pe formarea viitorilor fermieri si intreprinzatori din agribusiness prin Programul ”Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici si mijlocii”,

  • Pentru ca perceptia nu doar proasta, ci mai ales gresita legata de agricultura nu se regaseste doar in randul tinerilor care sunt in pragul de a alege un drum in viata. Este o perceptie generala care se regaseste in randul profesionistilor, politicienilor, in media si in entertainment.
    Pentru ca mai inainte de programe, liceele trebuie sa aiba elevi. Desi multe sunt deja desfiintate, cele ramase nu reusesc sa atraga elevi la nivelul dorit nici calitativ, nici cantitativ.
    Pentru ca economia rurala vie si prietenoasa cu mediul este cel mai bine sustinuta de fermele mijlocii (10-100 ha), conectate in amonte si aval la alte afaceri si piete, conduse de tineri cu pregatire in domeniu.

Vizunea World Vision este despre tineri care se stabilesc, isi intemeiaza familii si isi cresc copiii in mediul rural si despre tineri care devin actorii principali ai dezvoltarii comunitatii lor, si nu spectatori.

Din anul 1990, World Vision a lucrat cu peste 350.000 de copii si adulti din 200 de comunitati rurale, in 154 de proiecte care vizeaza educatia, dezvoltarea economica, sanatatea, educatia civica. In ultimii ani insa, s-a evidentiat nevoia de orientare vocationala si antreprenoriala a adolescentilor si tinerilor din mediul rural.

“Suntem World Vision si spunem cu tarie: avem nevoie de agricultori! AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI! Astazi avem nevoie ca lumea sa inteleaga ca a fi fermier e un lucru de care sa te mandresti, nu un esec in viata, iar apoi sa ducem mesajul mai departe. Mesajul ca ”a fi agricultor e mai tare decat crezi”. Impreuna putem schimba mentalitati! Impreuna putem ajuta elevii competenti din clasa a 8-a sa aleaga in cunostinta de cauza educatia agricola si sa devina agricultori! Incurajeaza si tu un tanar sa mearga la liceul agricol! Pentru ca sa fii agricultor e mai tare decat crezi!”, conchide Crenguta Barbosu.

Programul ”Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici si mijlocii” este implementat de Fundatia World Vision Romania impreuna cu Junior Achievement Romania (JAR), Civitas pentru Societatea Civila – Filiala Cluj, Centrul pentru Educatie Economica si Dezvoltare din Romania (CEED) si Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) in parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Cele 12 licee agricole care fac parte din program sunt:
Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” – Branesti,
Colegiul pentru Agricultura si Industrie Alimentara – Tara Barsei, Prejmer,
Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir” – Husi,
Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogalniceanu” – Miroslava,
Liceul Tehnologic „Dorna Candrenilor” – Suceava,
Liceul  „Demostene Botez” – Trusesti,
Liceul Tehnologic nr.1  – Salonta,
Colegiul Emil Negrutiu – Turda,
Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” – Ciumbrud, judetul Alba,
Colegiul Agricol „Traian Savulescu” – Targu Mures,
Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” – Sibiu,
Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” – Geoagiu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *