Legumele tratate cu calciu și magneziu nu sunt afectate de secetă și dăunatori

imagine articol -  Legumele tratate cu calciu și magneziu nu sunt afectate de secetă și dăunatoriFermierii din zona Harghita susțin că folosirea experimentală a DELCAMAG ca îngrășământ natural pentru legumele de gradină a dat rezultate remarcabile în acest an secetos. Potrivit acestora, prin utilizarea DELCAMAG pe parcelele de ceapă, roșii, morcovi, dovlecei și usturoi efectele secetei au fost inexistente iar dăunătorii nu au făcut pagube considerabile, așa cum s-a întâmplat în alți ani.

DELCAMAG este un mineral unic în lume, care conține o concentrație de peste 20% de calciu și magneziu, substanțe vitale  pentru sănătatea culturilor. Produsul lansat in urma cu un an pe piață a fost folosit cu succes de fermieri din toată țara pentru sporirea cantității de lapte la vaci și pentru creșterea în greutate a puilor de carne. Acum, rezultatele DELCAMAG au fost observate și la zarzavaturile din grădină și sunt la îndemâna oricărui gospodar. Folosirea dolomitei de Delnița, cunoscută sub denumirea de DELCAMAG, a avut efecte spectaculoase după primul an de folosire. Roșiile, ceapa, usturoiul, ardeii sau dovleceii din grădinile unde a fost folosit DELCAMAG sunt mai sănătoase și mai mari. În plus, dăunătorii nu au produs pagube, așa cum s-a întâmplat în alți ani.
“Am folosit DELCAMAG în ultimul an în grădina de zarzavat iar rezultatele sunt vizibile. Ceapa și usturoiul sunt mai verzi și mai sănătoase iar morcovii și dovleceii nu au fost afectați de dăunători. Folosirea dolomitei a păstrat apa în sol și am reușit să trecem cu bine peste seceta din anul acesta” spune Maria Mihoc. Doamna Mihoc folosește DELCAMAG ca unic îngășământ pentru grădina sa. Legumele nu au fost stropite pe parcursul acestei veri și nici udate timp de o lună, în perioada de caniculă. Rezultatele sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât grădina pe care Maria Mihoc a cultivat legumele de câțiva ani a folosit pentru plantarea culturilor de porum și a fost trataă cu îngrășăminte chimice. “În general, este recomandat ca terenurile care au fost tratate o perioadă îndelungată cu îngrășăminte chimice să nu fie cultivat timp de patru-cinci ani. Am încercat totuși să cultiv câteva soiuri românești de legume, pe care le-am tratat încă din primul an cu DELCAMAG. Rezultatele au fost peste așteptările noastre, iar acum toți vecinii noștri folosesc produsul” a mai declarat pentru Eco Ferma, d-na Maria Mihoc.
DELCAMAG creşte randamentul culturilor cu 30%
Efectele benefice ale dolomitei au fost evaluate de echipa de cercetători de la Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti. Potrivit acestora, folosirea DELCAMAG creşte randamentul culturilor cu 30%. Studiul se referă la pomii fructiferi, cartofii, viţa de vie, inul sau țelina.
“Studiul documentar asupra zăcământului de dolomita de Ia Delniţa, judetul Harghita, în legatură cu importanţa acesteia pentru agricultură” realizat de ICPA arată că folosirea dolomitei este o soluţie 100% naturală care poate fi utilizată pentru creşterea productivităţii pentru o serie de culturi importante pentru economia României cum ar fi pomii fructiferi, cartoful sau viţa de vie. Potrivit studiului menţionat, folosirea dolomitului ca aport de calciu şi magneziu pentru solurile cultivate cu plante conferă acestora rezistenţă Ia frângere şi cădere, prin rolul esențial în dezvoltarea sistemului radicular şi al tulpinitor. Dolomita nu exercită efecte fitotoxice asupra plantelor, chiar şi în cantităţi mai mari (fiind dealtfel considerat ca singurul ion cu această insuşire) iar prin absenţa lui influenţeză negativ absorbția ionilor fosforici şi a nitraţilor. “Mineralul menţine pectaţiile de calciu timp mai indelungat în pulpa fructelor, asigurând acestora rezistenţă mai mare la păstrare şi inducerea unor efecte pozitive în rezistenţa plantelor la atacul bolilor şi dăunătorilor” se precizează în studiu. Cercetătorii spun că dolomitul poate fi folosit pentru completarea necesarului de magneziu, ca amendament pentru corectarea aciditatii solului, cu efecte mai bune decât carbonatul de calciu, mai ales pentru cuturile care nu suportă exces de calciu, cum ar fi cartoful, inul sau ţelina.

Mai puține culturi afectate de dăunătoare
Formele de Mg accesibile plantelor sunt magneziul schimbabil şi cel solubil în apă, ca urmare a acţiunii reciporce dintre plante-sol-şi îngrăşământ. Pe solurile deficitare in magneziu, amendarea se face cu dolomit, care este carbonat dublu de calciu și magneziu, spun cercetătorii.“Scăderea capacității de producție a solurilor acide impune, ca măsură primordială, corectarea reacției acide prin neutraliza reacția dăunătoare și prin completarea rezervei de calciu și magneziu. Dintre materialele utilizate, ca amendament, pentru corectarea acidității dăunătoare a solului, dolomitul s-a dovedit a fi foarte eficientă, datorită conținutului ridicat în calciu, dar mai ales în magneziu” se concluzionează în studiu. Același lucru îl susțin și fermierii care au folosit dolomită nu numai pentru culturile mari, ci și în grădina proprie. “Rezultatele au fost vizibile de la an la an. Am folosit DELCAMAG pentru legumele din grădină pentru că știam că este 100% natural. M-am gândit că nu are cum să dăuneze culturilor. Dar nu m-am așteptat ca anul acesta, când toți vecinii s-au plâns de efectele secetei ca grădina mea să aibă roade mai bune față de anul trecut” a declarat fermierul Gheorge Ciocan, din Harghita.

Recomandări pentru pomii fructiferi

La pomi fructiferi normali este recomandat ca fermierii să folosească 1 kg de DEL-CA-MAG iar pentru legume, cantitatea recomandată este de 1-1,5 tone la hectar. Potrivit studiului ICPE, o nutriţie deficitară în magneziu poate fi considerată când conţinutul acestui element în substanţa uscată a frunzelor, prelevate în momentele diagnostice, se situează sub O,15 % Mg. Conţinutul redus de magneziu mobil, cât şi reacţia acidă a solului, asociată fiind cu un exces de potasiu mobil în soluţia solului sunt principalii factori declanşatori ai carenţei de magneziu. Carența de Mg determină scăderea conţinutului de clorofilă, manifestindu-se printr-o decolorare la frunzele din etajul inferior. Frunzele capătă între nervuri o nuanţă verde deschis, evoluând spre gălbiu, ca în final să ajungă Ia o culoare roşietică-purpurie, nervurile continuând să rămână verzi. Astfel se inhibă sinteza proteinelor, dereglându-se metabolismul azotului şi ciclul acidului citric, prin creşterea continutului de acid malic. Plantele sunt afectate, în final, prin întârzierea parcuregerii fazelor de vegetaţie, rădicinile râmânând subţiri şi fragile.
“La vecini frunzele prunilor sunt mai galbene iar roșiile și gogoșarii sunt încă verzi când ai noștri sunt deja copți. Frunzele de ceapă sunt mai închise la culoare și legumele s-au copt mai repede. Și roșiile și ceapa au gust mai bun fără să adăugăm alt îngrășămât sau să le stropim. Cel mai bine se văd efectele la iarbă și pomi” a mai precizat Maria Mihoc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>