Elvetienii de la ferma ecologica BioFarmland ne invata despre etica si patriotism in agricultura

Christian Häni si familia sa au venit in Romania in urma cu 10 ani, parasind Elvetia pentru visul de a face agricultura ecologica. Impreuna cu sotia, sora si cumnatul sau au pus bazele unei afaceri  in satul Firiteaz, judetul Arad, afacere care a devenit sursa de inspiratie pentru toti cei care vor sa infiinteze o ferma ecologica. Modelul sau de afacere se bazeaza pe oameni si principii de agricultura durabila, iar pasiunea cu care sfatuiesc pe altii, mai romani decat ei, sa vinda produsele in Romania, este una dintre calitatile care i-au recomandat pentru a deveni gazdele absolventilor cursului de agricultura ecologica din Arad.

Intr-o zi de duminica, Christian Häni a deschis portile fermei pentru a-i primi pe cei 20 de cursanti, proaspat certificati in agricultura ecologica. I-a intampinat cu sucuri si biscuiti ecologici, ca o gazda primitoare, apoi le-a povestit, pe indelete, despre inceputurile fermei: „Visul nostru a fost sa facem agricultura, dar familia noastra nu a avut pamant in Elvetia. In 1998 am avut o sansa de a cumpara teren in Romania si nu am stat pe ganduri. In 2004 ne-am mutat aici cu parintii mei iar in 2008 au venit si sora si cumnatul meu. Au fost multe probleme la inceput. Nu stiam limba si a fost o perioada de pornire si asimilare”.

Despre vise si perspective

Acum, familia Häni vorbeste romana cursiv iar cei doi copii merg deja la o scoala in satul alaturat. Folosesc des cele mai frumoase cuvinte pe care le-au invatat in romneste „vis”, „perspectiva” sau „oportunitate”.  Aceasta este si prima lectie pe care o dau actualilor si viitorilor fermieri bio: cum sa recunosti oportunitatea atunci cand ti se ofera. Ei au beneficiat de oportunitatile oferite de pamantul romanesc si acum pot prezenta cifre care sa dovedeasca asta. In total au 16 salariati, toti din satul Firiteaz, care muncesc ca tractorist si paznic la ferma ecologica. Femeile din sat au primit o sansa de a lucra la manufactura produselor ambalate realizate sub brandul BioFarmland. „Visul meu a fost sa ofer o sansa femeilor din sat care nu pot lucra la oras, pentru ca au copii de crescut” spune Katharina Häni, sora lui Christian.

BioFarmland in cifre

Pe slide-urile de prezentare ale BioFarmland apare o descriere in cifre a fermei: 800 de ha de teren cultivate in sistem ecologic. Dintre acestea, 40% leguminoase si 60% cereale. In 2008 au facut prima recolta de cereale bio, de 550 de tone. Intre 2009 si 2013, au recoltat intre 350 t si 700 t pe an, iar in 2014 au atins un record de productie de 800 de tone de cereale ecologice. Recolta o vand 50% prin precontracte si 50% pe piata libera. In ambele cazuri, 95% din tot ce se produce in Firiteaz pleaca la export: 30% in Germania, 65% in Elvetia si 5% in Romania.

Ce probleme sunt si ce e de facut?

Familia Häni nu a facut lucrurile in pripa. Pentru a ajunge la productia de 800 de tone pe an a pregatit terenul cu cativa ani inainte, iar acum culege roadele rabdarii si perseverentei.  La BioFarmland se face o rotatie a culturilor pe opt ani, de care proprietarii sunt foarte multumiti. Folosesc trifoiul alb pentru a asigura fertilitatea pamantului si pentru combaterea buruienilor, apoi spelta sau secara. Trifoiul fixeaza azotul, reduce buruienile si creste activitatea biologica a solului. Dar asul din maneca fermierilor din Firiteaz este rama.  „Un ha de faneata contine rame cu grautatea a 5 vaci (2440 kg)” spune Christian din secretele unui pamant bine afanat. Ramele sunt responsabile pentru aerisirea solului, pentru crearea de culoare pentru circulatia apei in sol si permit o mai buna dezvoltare a radacinilor.

Avantajele fermei ecologice

Proprietarii fermei din Firiteaz stiu cate ceva despre finante. Theo, sotul Katharinei, a fost bancher intr-o banca din Elvetia inainte sa se mute la Firiteaz. De aceea vorbesc atat de normal despre economie si dependenta economica a fermierului. „Noi nu avem nevoie de nici un ban pentru fertilizare, de aceea riscul financiar este mic. Fertilizarea se produce in cadrul fermei, pentru ca rotatia extensiva protejaza pamantul de boli si de daunatori” spune Christian. In opinia lui, fermierul conventional este supus unor constrangeri financiare pentru a asigura fertilizarea culturilor. „Sistemul conventional duce agricultorul in dependenta. Sunt sume foarte mari pentru infiintarea unei culturi. Pentru asta faci credite la banca, iar acestea sunt greu de sustinut in conditiile unor recolte nesigure” este de parere proprietarul fermei.

Tot ei vad si oportunitatile pe care le ofera piata romaneasca: „Cine va investi in procesarea produselor bio nu va avea probleme, pentru ca Romania are un potential extraordinar. Trebuie sa procesam pentru a pastra castigul in tara”, isi incheie Christian Häni prezentarea, intr-un ton 100% romanesc.

Mustarul ecologic de Firiteaz

BioFarmland a inceput deja sa mearga in aceasta directie. Sora lui Christian, Katharina, se ocupa de ambalarea produselor ecologice. A facut pana acum 15 tipuri de mustar certificat, a cumparat o moara care produce faina integrala si vinde plante aromatice uscate pentru ceai. „Anul acesta am avut mai multe comenzi dacat am putut produce”, le marturiseste Katharina cursantilor. Produsele care ies din mana femeilor din Firiteaz ajung la doua magazine, din Arad si Timisoara, iar restul sunt comenzi directe catre familii din toata tara.

Triforiul verde care creste nestingherit in gradina familiei Häni spune povestea naturii despre care tanara familie de fermieri vorbeste cu atata pasiune. Modelul de ferma ecologica a acestora inspira in continuare oamenii care vor sa lase in urma cariere de bancheri si sa se mute intr-o comuna pentru a-si urma visul. Daca vreti sa aflati mai multe despre familia Hani, puteti intra pe www.biofarmland.com.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>